Frumusetea locurilor si diversitatea ofertelor turistice
plaseaza Bucovina, zona turistica Vatra Dornei-Campulung
Moldovenesc in special, in topul preferintelor si a
aspiratiilor turistilor ce calca plini de profunda si
vie admiratie meleagurile noastre, pentru a petrece un
sejur sau un concediu de neuitat, in mijlocul unei
naturi neatinse parca, cu oameni primitori, cu paduri in
care mai salasluiesc inca ursul brun si rasul, pe
pamantul Bucovinei, tara celor 1000 de manastiri.
Judetul Suceava se recomanda ca o zona turistica
importanta a tarii. Pe langa marea atractivitate a
peisajului montan, potentialul turistic al judetului se
caracterizeaza prin varietatea, densitatea si valoarea
monumentelor de cult si arhitectura, prin rezervatii
naturale si zone etnografice deosebite, multe dintre ele,
unicat pe plan mondial.
Muzeul "Arta Lemnului" - Campulung
Moldovenesc
Prezena unui cadru natural deosebit, zona cu munti, cu susur de ape la orice pas, cu pajisti presarate de
asezari temporare de vara, confera plaiurilor bucovinene
o functie prioritar turistica, putându-se practica
agroturismul.
Exista si un bogat fond de vanatoare adresat iubitorilor
de aventuri cinegetice si pescarilor. De asemenea
drumetiile montane sunt favorizate de existenta in zona
a mai multor trasee din care amintim « Drumul tatarilor
», traseele montane din masivul muntos
Giumalau, Rarau, Vatra Dornei. Asadar, turismul de odihna si
recreere intruneste aici toate conditiile pentru a fi
practicat, tinand cont de efectele benefice ale climei si
frumusetea peisajului din jur.
TRASEE MONTANE
Masivul muntos Rarau - Giumalau
Giumalau prezinta o vasta retea
de trasee turistice marcate, retea ce permite
traversarea zonei in toate directiile, precum si
cunoasterea zonei, cu toate frumusetile peisajului
montan si a obiectivelor turistice. In aceasta regiune
se pot delimita trei puncte importante, de convergenta
a traseelor marcate, puncte care dau posibilitatea
turistilor sa-si aleaga cele mai bune variante de
parcurgere a acestei zone montane.
1. Cel mai important punct este situat in preajma
Motelului “Alpin” Rarau, unde se intalnesc
traseele ce
vin dinspre Campulung Moldovenesc cu cele care vin
dinspre Bistrita, Muntii
Stanisoarei si Muntii Giumalau
2. Cel de-al doilea punct este plasat in saua Fundu
Colbului, situata la nord-vest de Hotelul “Rarau”,
loc în care se intersecteaza traseele ce vin dinspre
Campulung Moldovenesc cu cele ce vin
dinspre Bistrita,
Muntii Stanisoarei si Muntii Giumalau.
3. Al treilea punct se afla în Varful Giumalau, cel mai
inalt din întreaga regiune, cu o larga
perspectiva, spre
care converg traseele care vin pe culme dinspre Varful
Rarau, dinspre Valea
Bistritei, ca si cele dinspre Valea
Putnei.
Masivul muntos Calimani delimiteaza Bucovina la sud de
judetul Harghita.
Dinspre Campulung Moldovenesc, accesul
se face pe DN 17, pana in municipiul Vatra Dornei, de
aici putandu-se ajunge prin comunele Sarul Dornei si
Neagra Sarului, atat cu autoturisme cat si pe trasee
turistice marcate.
Varful Pietrosul (2102 m) si statia meteorologica, de
unde se poate savura vizual o panorama peisagistica
deosebita a Podisului Transilvaniei. In iernile senine
de aici se vede clar Varful Moldoveanu din Muntii
Fagaras. CHEILE “ MOARA DRACULUI ” Rezervatie geologica de 10 ha; ZONA CARSTICA A RARAULUI Care este importanta atât
prin obiectivul principal “Pietrele Doamnei”, cat si
prin alte obiective mai putin cunoscute, cum sunt
dolinele de sub varful Rarau si de pe Todirescu, Pestera
Liliecilor, sectoarele de chei de pe Valea Caselor (Moara
Dracului) si de pe Izvorul Alb (Piatra Buhei),
abrupturile de prabusire din zona Popchilor Raraului.
COLECTIA ETNOGRAFICA “ION TUGUI ” care cuprinde peste
4500 de linguri de lemn, sute de stergare, covoare,
piese de ceramica, monede antice, medievale si moderne.
Este situata pe str. Gh. Popovici nr. 1, Campulung
Moldovenesc.
REZERVATIA PIETRELE DOAMNEI – 568 ha; REZERVATIA FORESTIERA CODRUL SLATIOARA
- Cuprinde cea
mai veche padure de rasinoase în amestec cu fag din tara;
MANASTIRI
MANASTIREA VORONET
Este un monument istoric si de arhitectura, cea mai reusita opera a
stilului arhitectural moldovenesc, care a fost ridicat
intre 26 mai 1488 si 14 septembrie a aceluiasi an, o
promisiune a lui Stefan cel Mare dupa castigarea
bataliei de la Valea Alba Razboieni. Voronetul a devenit
renumit in intreaga lume in primul rand prin picturile
sale exterioare: Judecata de Apoi, Cinul, Arborele lui
Ieseu, Acatistul Sf. Ioan cel Nou. O alta
particularitate importanta a Voronetului este folosirea
unui albastru de o tonalitate deosebita, asa-numitul “albastru
de Voronet”, realizat de maiestrii locali prin includerea
în compozitia vopselei a lazuritului mineral.
Cea mai de seama ctitorie a lui Stefan cel Mare, se afla la 80,5 km, de
Pojorâta. Constructia ei a început în 1466 si a fost
mistuita de incendiu în 1484, fiind refacuta de Stefan
cel Mare în 1498. Biserica manastirii adaposteste
mormintele marelui domnitor, ale celor doua sotii ale
sale si ale fiilor sai. Muzeul manastirii pastreaza
broderii, tesaturi, argintarie, manuscrise valoroase,
documente medievale autentice.
La 5 km departare de
Gura Humorului, în partea de nord-vest, este asezata pe
valea râului Humor si îsi are începuturile în vremea lui
Alexandru cel Bun, când a fost ridicata de catre un
vornic o biserica de piatra, în preajma unui schit de
piatra mai vechi. În 1530, în apropiere, pe o colina, a
fost ridicata biserica ce se pastreaza pâna astazi,
ctitorie a logofatului Teodor Bubuiog. Stilul manastirii
este cel moldovenesc din vremea lui Stefan cel Mare, dar
constructorul a introdus elemente noi: pridvorul deschis,
tainita, încapere noua destinata adapostirii tezaurului,
podoabelor manastirii în caz de incendiu. Pe peretele
dinspre miaza-zi impresioneaza în deosebi “Asediul
Constantinopolului”, tema cu vadit mesaj politic. În
realizarea ei pictorul s-a inspirat dintr-un eveniment
istoric bine cunoscut: asedierea capitalei Imperiului
Bizantin de catre persi.
A fost zidita în
1532 si pictata în 1537. Este unul din cele mai
valoroase monumente de arta medievala româneasca din
vremea lui Petru Rares. Manastirea se înfatiseaza ca o
fortareata, compusa din biserica propriu–zisa, zidul
care o înconjoara, cu trei turnuri masive pe latura
estica, si resedinta domneasca. Pictura este de mare
valoare artistica, apropiata celei de la Voronet,
individualizându-se prin tendinta de umanizare a
figurilor si prezentarea acestora în miscare, dar si
prin îmbinarea într-o maniera originala a culorilor
verde si albastru, desprinse parca din verdele crud al
ierbii si albastrul înalt al cerului.
Construita la
sfârsitul secolului al XVI-lea, fiind cel mai fortificat
complex manastiresc din Moldova, a carei incinta avea
menirea de a adaposti familia Movilestilor si
fabuloasele sale averi. În pictura exterioara, în
privinta coloritului, domina verdele si rosul. Muzeul
manastirii adaposteste broderii, argintarie, picturi
populare, manuscrise, carti vechi, care confirma rolul
cultural pe care l-a avut Sucevita.
Este o constructie
nobiliara de proportii mai reduse, fiind ridicata în
anul 1503 de Luca Arbore, portarul Sucevei. Un element
care se gaseste numai la aceasta biserica este marea firida de pe latura de vest, care, se pare, ca a
îndeplinit functia de clopotnita. Lungimea bisericii
este de 24 m, iar latimea ei este de 9,85 m. Ceea ce a
contribuit la renumele acestui monument este pictura,
atât cea interioara cât si cea exterioara. Pe peretele
vestic al pronaosului este pictata “Cavalcada
împaratului Constantin cel Mare”, scena care mai apare
pe iconografia Moldovei numai la Patrauti si are un
puternic mesaj antiotoman.
Adevarat testament
al epocii culturale reprezentate de domnia lui Petru
Rares. A fost de la început conceputa de catre ctitor ca
necropola a familiei sale. Biserica, zidita în 1530,
adaposteste mormântul sau, al sotiei Elena, al fiului
lor Stefan si al altor personaje importante, între care
Maria-Oltea, Mama lui Stefan cel Mare
Care a fost
ridicata de catre mitropolitul Anastasie Crimca în 1609
si este un unicat national prin unele caracteristici
planimetrice si înaltimea deosebita (42m), cât si prin
decorarea inedita a fatadelor, cu influente muntenesti,
cu stil gotic si oriental. În 1627, domnul Miron
Barnovschi, protejeaza lacasul cu ziduri înalte de
aparare. În dreapta turnului-clopotnita se plaseaza
trapeza, o sala de mari dimensiuni, cu bolti gotice
ogivale, care adaposteste o expozitie de arta
bisericeasca, unde este ilustrata si activitatea
cunoscutei scoli de copisti si miniaturisti care a
activat aici.
Din localitatea Cacica este romano-catolica, construita
în stil neogotic, sfintita la 16 octombrie 1904,
eveniment la care au participat arhiepiscopi din Italia,
Polonia si Cernauti. Monumentul se remarca prin
frumusetea vitraliilor sale, dar si prin „Grota Sfintei
Maria”, amenajata în exterior. Anual, la 15 august, aici
are loc cel mai mare pelerinaj catolic din Moldova.
Lânga toate acestea, enumeram câteva importante
obiective turistice din aria limitrofa:
Cetatea de Scaun a domnitorului Stefan cel Mare,
monument emblematic al sucevenilor.Partea centrala, „Fortul
Musatin”, 40X36m, apartine domniei lui Petru Musat I,
care renuntase la folosirea cetatii Scheia. Alexandru
cel Bun o fortifica suplimentar, cel care însa îi va da
o invincibilitate legendara fiind Stefan cel Mare.
Acesta va ridica în doua etape zidurile exterioare, va
reamenaja santul defensiv si intrarea în cetate. Bine
aparata, ea a fost capabila sa reziste cu succes marelui
asediu otoman din 1476, când însusi Mahomed al II-lea,
cuceritorul Constantinopolului, a trebuit sa se
recunoasca învins.
Din strada
Stefan cel Mare nr.33 municipiul Suceava, ofera
vizitarea expozitiilor din sectiile de istorie si
arheologie, remarcându-se ca o realizare de exceptie la
nivel national, atât prin bogatia si valoarea
patrimoniului expus cât si prin modalitatile de expunere.
O realizare unica în cadrul muzeului este vestita „Sala
a Tronului”, care cu ajutorul reprezentarii unor
personaje istorice în marime naturala ( Stefan cel Mare
si Sfânt, familia sa, boierii din sfatul domnesc, razesi),
a benzii magnetice si a jocului de lumini, reconstituie
o scena solemna de la curtea domnitorului de la Suceava.
Din
strada Ciprian Porumbescu nr.5, este adapostit în Hanul
Domnesc, monument de arhitectura laica din sec. al
XVII-lea. Aici sunt prezentate peste 6 microzone
etnografice ale judetului (Suceava, Humor, C-lung
Moldovenesc, Vatra Dornei, Radauti si Falticeni), piese
de exceptie, de mare rafinament artistic popular. Se
evidentiaza o serie de costume populare de mare vechime,
colectii de masti, oua încondeiate sau piese sculptate
în lemn, unele expuse chiar în cadrul unor reconstituiri
de interioare taranesti.
Aflate în comuna cu acelasi nume, la 72km de localitatea
Fundu Moldovei, la 5km de intersectia cu drumul E576 si
la 21km fata de municipiul Suceava. Muzeul este
adapostit de o casa veche boiereasca din sec. XVIII,
Monument de arhitectura, ilustrând cele mai importante
momente din viata si activitatea marelui nostru
compozitor (1853-1883), autorul nemuritoarei „Balade”,
al primei operete românesti „Crai Nou” si a „Tricolorului”,
fostul imn national al României. Casa memoriala este
amenajata în una dintre constructiile gospodariei
parohului Ieraclie Porumbescu, tatal lui Ciprian
Porumbescu, expozitia memoriala adapostind numeroase
obiecte de epoca, inclusiv mobilier original.
Aflata pe strada Ion Creanga nr.65 din municipiul
Falticeni, cuprinzând numeroase documente, fotografii,
carti si obiecte ale marelui nostru scriitor, mai ales
din perioada în care el a trait la Falticeni.
Care cuprinde
cea mai veche padure de rasinoase, în amestec cu fag,
din tara. Suprafata este de circa 854,3ha (inclusiv
rezervatia Todirescu). Accesul pe masivul Rarau se face
dinspre orasul Câmpulung Moldovenesc, pe drum forestier
pietruit, aproximativ 4km, care apoi devine greu
practicabil, apoi pe poteca marcata cu triunghi rosu.
Accesul dinspre satul Chiril se face pe sosea asfaltata,
greu accesibila iarna. Pentru iubitorii de alpinism, pe
lânga traseele si Pestera Liliecilor din masivul Rarau,
ei pot vizita avenul de la Frasin , localizat în
apropierea satului Frasin, cu o diferenta de nivel de
cca.73,2m si o lungime totala a galeriilor de
aproximativ 144m. În apropiere s-au descoperit înca 2
mici pesteri. Tot pentru iubitorii drumetiilor mentionam
în aria limitrofa a celor 100km, muntii Rodnei, cu
vârfurile Ineu (2279m), Pietrosul Rodnei (2303m), cu
lacul glaciar Ineu, alte lacuri glaciare si pesteri.
